Get all 15 Fane Stelaru releases available on Bandcamp and save 50%.
Includes unlimited streaming via the free Bandcamp app, plus high-quality downloads of Miercuri seara dupa munca stau si ma gandesc la lucruri Vol.1, Vara fără soare, Clumsy robots, Nu toate noptile se pierd vol.2, Muzică din laptop, Ninge și m-am dus la geam să văd și mi-am luat țeapă, Strada Hologramelor - Instrumentals, Strada Hologramelor, and 7 more.
1. |
||||
(Vino mai incoace
Asa asa asa
-Vezi?
-Sunt minunate
-Hai ,vino asa .. )
A fost odata , O luna cum n-am vazut niciodata
Sculptata din fanoane si din cantec de balena alba
Lighioane care-noata prin vazduhuri ce se-noada
In milioane de cuvinte despre umbra asteptata.
E noaptea florilor cu sangele mai rece
Cand sarpele-nfloreste pe cand avea limba-ntreaga
El vorbeste cu omul care parca intelege :
Ca natura este moarta si ca timpul
nu mai trece
Aici e locul intalnirilor cu confesiuni soptite
Din poezia scursa de pe ramuri putrezite
Pe poetul care zace in rugina
Tinand in brate bestia si bestia i se-nchina
Pe vanturile blande, linii orizontale
Trase printre animale, raspandindu-le felii
pe o masa ce se-ntinde intre tine si-ale tale
Fosforescente petale , neuroni cu amintiri (poc!)
E frig un pic, dar noua ne convine
Ochii nostrii sunt carlige , cand ne tinem de retine
Printre genele-i carnoase precum zada care curge
Pe padurea fermecata de sub luna care plange
Raze
Luna care plange raze.
Naste-ma mama intr-o forma diferita !
Ca s-alunec printre oameni ca trecutu' din oglinda
Creste-ma tata in cuptoru tau cu lemne
din padurea ascutita, fa-ma spada sa las semne !
Lasa-ma jos pe radacini putin iesite
ca un monstru de sub valuri, sa-mi fie leagan stramb !
S-aud inima cum bate din scorburi imbatranite
Cu inele ca Saturn, intr-un ritm adanc, talamb.
Al tobelor primare, langa focul purpuriu
Ce sopteste ce nu stiu , fetele intercalate
Ale celor de departe ce stateau pana tarziu
Amintindu-si de sfarsitul lor, al meu si-al celorlalte.
Bate vantu iar, cum stie el ca e mai bine
Atat de bine! cand respir aerul expirat de tine
Pe mine, ca intre noi e-atat de cald
Ca jungla ce clocoteste-n sangele de leopard.
Ai tine-ma , termina-ma si strange-ma de Gand incet
Trec degete prin pielea ta ca fluviile prin continent
Rastoarna noaptea din greseala, dar las-o sa inunde!
Caverna de sub vise care-atarna,
Stalactitele tacute.
|
||||
2. |
||||
Fane, Fane , ce zici m' ?
Ooo! ce zici fratioare?
Nu-i asa c-ar fi mai mica lumea daca n-ar fi semnele-astea de-ntrebare
Puse de baieti ca noi
Varsa ceru' ca pe-o Cola , jos , in trupurile goi
Pai sa faca spuma, Adevaru-i doar o gluma
Spusa intre Dumnezeii tai si-ai lor , crezand ca-i cea mai buna
Da' vezi ca pan' la poanta drumurile-s lungi
Prin parcu' asta verde unde tigrul se tot pierde
Raman in urma dungi dintr-un film pe VHS
Antilope electronice, vreau sa te curentezzzzz
Sa vezi savana, leaganu' din abanos
Ne striga de departe, de departe vin pe jos
C-am vorbit aseara, sa ne dam azi intalnire
Sub liniile de-nalta tensiune, care trec prin mine
Poarta gandul sus dupa care il coboara
Printre electroni albastrii
Ne plimbam , ca-i Vineri seara
Ce ziceam?
Ziceam ca ma fastacesc mereu, de fiecare data cand o intalnesc
Printre pomii care cresc in coam-asta de leu
Adormita in gradina, Ii cunosc parfumul bine
Liliacul Mov e de vina
Ca e labirintul verde, ca pe jos e gri de pietre
Se rostogolesc planete ca-ntr-un joc de Petanque
Da petalele-ntr-o parte , sa-ti cunosc caligrafia, sa vad cum scrii tu:
Noapte.
Hai, de ce te tot feresti de mine?
Eu nu sunt pradator , eu sunt partinitor al colilor veline
Al cuvintelor adanci ce curg din podul palmelor crapate, ca din stanci
Ca din podgoriile de sus de pe coline
Intr-un albastru elegant, cand se coc fructele-nserarii
Langa pastelul meu electrizat,
Pe varful narii simt un fir de par
Asta tre sa fie al tau, ca ma gadila, ma cheama:
Sa merg cu el in hau, sa sar cu tine-n hau
Hau hau hau hau, cainii latra !
Dupa mana care i-a hranit odata
Se unduiesc aleeile ca scrisul pe hartie
Mergem bine? Mergem bine frate ! Noi plutim prin feerie
Printre felinare aramii, feline portocalii
Torc jos in infrarosu aliura unei poezii
Ce vine
Sau ne asteapta acolo
Silueta pe stilettos conturata de stiloul meu cu zvonuri
Din alea rotunjite, stiind c-o doamna simte privirile cu foc care n-o vor deloc cuminte
Ea le-arata un zambet decupat din chip
Ca linia ondulata dintre valuri si nisip
Langa lacul bleu marin ce si-a dorit mereu sa fie
Ceva un pic mai mare, Luna cu greu rasare
Si azi argintie ca un disc de circular
Taie din intuneric, Vreau si eu un kilogram!
Sa fiu un pic mai nemernic, un pic mai ratacit
Printre liniile-astea drepte-n care multi s-au poticnit
C-asa o tai, o tai pe diagonala
Cumva pe goana, spre banca ce m-asteapta jumatate goala
Ea picior peste picior, sunt cuvinte-ncrucisate
Cand iau loc si ne privim , si-ncepem sa vorbim
cum vorbim noi de toate.
Hau hau hau hau , cainii latra!
Bucurosi ca ne-am intors la ei in haita
|
||||
3. |
||||
Partea asta din an
Rastoarna bolovani in mine
Se sapa mult, Se scoate mult
Si se ridica, schele, scripeti
E santier , aici in Nimeni
Si toate turnurile vor sa se-nalte din hartie
Da' hartiile se rup usor
Si-i aud vocea
Pune pelinu' pe limba, cum zicea bunica mea
Ca sa treaca timpu dulce
Venea noaptea, ne faceam cruce
Stateam asa, cu fruntea catre stele
Lasand privirile-n jos la toate cele
Ce urmau
Te-am vazut aseara, cu ciorapii aia lungi si negri
Ca umbra separata de sufletul facut la tuci
In bucataria ta de vara
Latrau toti cainii tai fiindca eu veneam de-afara
E vacantza amara, din samburi de caisa cu piele-ntinsa
Mi-ai zis ca ti-am uitat poarta deschisa
Puteam sa jur ca...e toamn-afara!
Si s-au izbit metale-ntrezarind coltii de fiara.
Ai zis sa vin in spate, e masa gata !
V-om sta pe jos la umbra maslinilor Kalamata
Am zis ca vin odata cu-aleile serpuite
Pe sub bolta inflorita ca ceru' de Perseide
Persefona, tot visez de ceva vreme
ca vrei sa fugim de lume in nimicul ce-o-nconjoara
Ai mainile reci ca ceru' , buzele drepte, de ceara
care-mi picura cuvinte: Visul unei nopti de vara...
Valuri, pietre , rau involburat de munte
Trage sufletu' de maneca-n valtorile trecute
Aici am cunoscut-o , jos in linistea-adancita
unde lostritele casca de magie necioplita.
Iata ! alungita, pe-o lespede ce curge
Verde-nchis, copilarie, despre oameni printre ingeri
Zeului cu solzi de peste ii mancam carnea la noapte
cand istoria fierbe-n oala si copiilor se-mparte
Aburinda, cum e lanul de secara
dupa ce-a primit sarutul scurt al unei ploi de vara
Venus se arata, un fruct zemos si rumen
Se desprinde de pe ramura pomului care creste peste lume
Noi ne adunam sub el, intr-un cerc de vrajitoare, candele, clar-vazatoare
Disecandu-i gravitatia si-apasearea de-orice fel
Imi ziceai sa te tin bine, cand se lasa racoare
Focul se inalta, ca duhul dintr-o sticla
O singura dorinta: sa nu ne fie frica!
Focul se inalta, ca duhul dintr-o sticla
Se ridica fumul, fantome se ridica
Se ridica, ca baloane colorate, chipuri de animale
Visatoare aventura , mi-amintesc de vanatoare
cum se alungesc din noapte
Intinzand membrana neagra, care inca ne desparte
Auzi cum maraie, cum latra , cum se joaca?
Simti cercu cum se leaga? ca zgarda lumii parca
Pelteaua de gutui, perdeaua lui peste insecte
Dincolo de ea: amurgul, asteptand sa se repete
Pan-apare Constiinta, trage lumea mica
Departe de padurea care-nconjura cu frica
Omul, calatorul ce-a ramas
Pe ulita cu vite ce se-ntorc de la islaz
Si-n mugetu lor, cugetu meu acum e altul
In sangele meu, laptele lor pana ma satur
Sunt piramide, e fanul pe capita
Miros de vreme buna, in liniste, credinta
Si taina ce ma-ntoarce prin jarul adunat
Cand adevarul fierbe asteptand sa-l fi gustat
Hai, tu est primu' ! restu' cand le vine randu'
Bunicu ne-a-nvatat atunci, cum sa ascultam pamantu'.
Radacinile se-ntind pana la tine
In fiecare noapte simt cum ies din mine
(sunt aici)
In fiecare noapte astept raspunsul tau
Si bat incet, bat incet, sa-mi raspunzi
Deschide-mi!
Au ajuns radacinile?
Spune-mi !
|
||||
4. |
4. Fane Stelaru - Sticle
05:00
|
|||
Devreme, era inca devreme
Si vagaboantele se intorceau acasa
cand vagabontii mai aveau ceva de discutat
Ceru-si tragea si el fermoaru portocaliu ,cureaua rosiatica
in jurul braului intunecat
Era devreme
Da' ei veneau mereu asa
doua lumini alundecand de sus
Oare ce cautau? Pe cine?
Ei vin in vizita de multe ori
si eu le-aud
Miscarile si pasii clipocind pe trotuarul ud
de roua
Pica din varf de armatura
Vise neterminate, la 5 jumate
Printre laserele verzi, pete de soare roscat
Ca din buze-mbatranite, ruju expirat
Te stergeai cu maneca, mai tii minte cum era?
Cum veneau toate spre tine, acum tre sa le zici Pa!
La revedere draga, ai grija de tine
Sa nu te pierzi in Noxele de limuzina
Vine! inca una sa starneasca prafu ,
de pe strada Amintirilor unde mi-ai cerut autografu'
Si-am pierdut autobuzu' ce mergea departe
Stand cu ochii dup-avioane, alte aparate
Ce trageau linii deasupra, ceru' , masa cea de sticla
pe care danseaza ingeri,
Ingeri,pasarica!
Nu ma recicla ! Am fost si eu ceva
Si-acum zac paralizat, ascultand vizitatorii
ce cotrobaie prin lume, prin ce lasa muritorii-n urma lor
Da eu ce las in urma mea?
Doar praf ?
O sa las ,probabil ,cateva mii de nopti ratacite
Pe strazile cu numele prinse-n suruburi ruginite
Si cuvinte despre oamenii ce imi pareau frumosi
ca frumoasa din padurea plina cu serpi veninosi
(inca mai crezi asta?) Da, inca mai cred asta !
Si inca mi se pare
ca puteam sa fim mai bine daca nu ne mai minteam incontinuare:
Ca ce facem? ca mi-e foame! ca mi-e frica ! ca mi-e tarsa!
Traiesti clipa, da ce faci cu clipele ce-ti bat in usa ?
Ai zi ce faci cu ele?
O sa stai sa plangi oceane , si corabile cu vele ?
Spre tarmuri indepartate , doar ca n-ai avut curaj?
Plaja lor acum e plina de sticle
fara mesaj
Si ei le-aduna
Sper sa nu ma ia
Cantecu' lor de sirena ne cheama
Spre altceva.
Sticle goale ..luam
|
||||
5. |
||||
In seara asta a avut loc prima noastra scufundare
Au trecut 6 luni de cand am plecat
6 luni in care m-am antrenat in fiecare zi,pentru a asista la una dintre cele mai mari descoperiri din istoria recenta
Multi speculau insa putini indrazneau sa articuleze o idee coerenta despre ce se afla acolo, jos.
Semnalul a fost dat.
Cateva minute mai tarziu, eu si colegii mei
ne conectam echipamentele la cablul de descensiune
Fiecare dintre noi avea desemnat un anumit nivel de adamancime, la care trebuia sa ramana, pentru a efectua masuratorile de rigoare
Nivelul meu era, binenteles, acela cel mai de jos
Prima linie.
Am inceput sa recapitulez pasii pe care trebuia sa-i urmez,ignorand acel gand indepartat
cum ca as lasa o lume-ntreaga in urma. Ma urmarea de ceva vreme, ma tot ascundeam de el dar iata, ca aici,
m-a incoltit, eram doar noi.
Coborarea incepuse
-
Visele mi se repetau ca zorile-nnorate
Lumina gri , prin multe straturi de metale-amestecate
Marea-i calda, Spumoasa, ca un capucino verde
Peste zeci de submarine, cu burtile zgariate
In fundul plin de pietre, ascutite si ascunse
Ca sagetile curbate in armuri de cavaleri
Imbracati in neopren, Suspendati printre curenti
Pestii mici si ascutiti ca dintii celor mari si lenti
Ca si mine cand incerc sa-mi potrivesc cuvintele
Da ele au treaba lor si-noata-n diferitele
Ape mai dulci sau poate ape un pic mai reci
Da pe mine ma mai cunosti de cand te tot astept sa treci
Cu bancu tau de pesti, toate culorile din lume
Prin epava ruginita, mii de leghe sub presiune
Tre sa-ti vorbesc, dar branhiile n-articuleaza
Sentimente -mpotmolite se bloch...
-
Mîl, Coborarea mea s-a oprit intr-un strat gros de mîl
Dens si rece,
Ca mangaierea stranie a unei povesti adormite aici in adanc,
Bolborosind... asemeni liniei de comunicatii.
Pana aici a mers fluent dar se stingea incet, lasand loc inganarii infundate ,mocirla preistorica m-ademenea.
Am tras de cablu, urmand procedura standard in cazul intreruperii legaturii cu cei de sus. dar nimic
nici un raspuns. Am continuat procedura pret de cateva zeci de minute, din nou si din nou
mreu nimic.nici un raspuns
cred c-ar fi trebuit sa simt panica, sa-nghet de frica , nu?
dar tot ce simteam era o liniste nebanuita
Asemeni undelor alfa ce se instaleaza in prima faza de somn
Am inteles atunci ca nu pot ramane aici, si ca nici nu e loc de-ntors
Am urmat panta platformei ce aluneca adanc, gandul inca statea cu mine
_
Curgeau noptile fierbinti ca ceaiul de iasomie
Din gradina cu povesti, vesti de dragoste tarzie
Interzisa, prin natura noastra diferita
Vrei sa stai sau vrei sa treci intr-o forma alungita
Ca o sepie, ca o sapa care rupe-ncet pamantul
De sub mine iese apa, clocotind de-atatea ganduri
Ape tulburi ce se joaca cu lumina refractata
Arajandu-mi altfel chipul parca de aceasta data
Amesteca-le bine ! Lingurito de argint
Rupta din comori pierdute in furtuna tropicala
Amintirile in oameni ca prin ele sa ma-ntind
Langa muza mea cea goala, sa-mi tina capul in poala
Ca doua statui sculptate dintr-o lume inegala
Doua numere rotunde, doua luni ce dau navala
Peste noaptea abisala ca s-o gadile prin vele
Dragoste in vremea hotelului cu multe stele
-
Din ce in ce mai multe lumini dansau in jurul meu
Organismele abisului
Aici , comunicarea se face altfel, cuvintele sunt doar simple ridicari din spranceana
Cateva incordari ale narilor si stim exact unde ne aflam in conversatie
Cred ca ne-am fi inteles bine aici sau cel putin n-am fi pierdut atata timp justificandu-ne
Imi tot aminteam de noi, si de cei de-acasa
si ..
Mi-a venit in cap o anecdota a unui coleg:
In timpul cinei ,un marinar spunea ca pestii nu-si pot aminti mai mult de cateva minute din viata lor ,
ca ei fac totul instinctiv, c-asa se traieste cu-adevarat bine, doar asa poti fii cu adevarat fericit
cum de exemplu era el , traia bine, manca bine ...si mi-a zis , fa si tu la fel...gusta din salaul asta,
e facut de nevasta-mea, cel mai buna din lume...si mi-a intins farfuria, ia , ca face bine la memorie
heh,...radeam singur, deja uitasem unde ma aflam si sesizat ca
Micii dansatorii incep sa se dispereseze... incet incet lasandu-ma numai cu una din luminite ,
Pe care am urmat-o orbeste gandindu-ma iar la noi dar gandul mi-a fost curmat
Iata-l :
Pestele cel mare,
Cel ce m-a ademenit cu undita lui fosforescenta, ma asteapta cu gura larg deschisa
Sugand apa din jurul meu cu putere si eu alunceam din ce in ce mai repede spre el,
eram neputincios, ma apropiam
Am inceput sa privesc in jur, dar tot ce puteam vedea era inauntru-i,
Intrezaream ceva, dar nu puteam inca defini ce se afla acolo
Drumul meu se apropia de final .Ma sprijineam pe buza lui de jos
Am simtit cum cum gura lui se-nchide in jurul meu si-am inceput sa vad
Din ce in ce mai limpede, Din ce in ce mai limpede
Reflectia mea
in oglinda
Stateam cu mainile pe marginea chiuvetei Apa curgea in gol, si tu strigai sa n-o mai las deschisa...
|
||||
6. |
||||
-
|
||||
7. |
||||
Iarna trezeste lupii noptii care dorm in mine
Adulmecand in anii mei de muritor
zile de mai bine
E cineva acolo? Dupa soarele cu dinti
Ce mesteca zapada scuturata de pe sfinti
si ale lor
Pe mobil-asta-mbatranita
ce trozneste cand ramanem singuri
I-mi vorbeste, ma imita
I-mi zice: Uite-te-n oglinda! Nu vezi cum te sterge?
Radiera inghetata a viitorului cel rece
Fiindca noaptea mi-e cam frig, Noaptea mi-e cam dor
De copiii care-am fost si de copiii ce-or veni in locu' lor
In locu meu , tu pentru cine-ai plange? De ce-ai scrie?
Cuvinte dulci si frante, fursecuri pe farfurie
Cand matusa mea isi bea cafeaua in fotoliu
Imi zice sa mai trec pe la ea , ca nu mai poarta doliu
Aprinzandu-si o tigara din apusul amortit
In desertul alb si rece ,
de sfarsit de anotimp.
Si lacrimi curg sirag , intr-un colier turcoise
de la cei fara de glas un cuvant de bun-ramas
La marginea prapastiei, care sta ca o gura deschisa
Umfland mereu baloane , ca sa-i poarte pe oameni
In linistea promisa
Baloanele ne poarta in linistea promisa
E liniste
Si frunzele se misca
ca niste aripi mici si dese
poarta visele cunoasterii pe vanturi care pisca pielea dezgolita,
in fata vocii ce se-aude , de departe, adancita
Redescoperita prin pasarile care
se desfac in aer, clare, crucifixe plutitoare
Cica-i soare (unde?) Dincolo de spuma cenusie
Sunt dimineti de gheata, reci, o bijutere !
Pe incheietura fina , a unei adolescente
Pune-arcusul pe vioara, el desface, ea separa
Inauntrul de distanta , fiindca-n unele momente
Ar vrea sa se lase in adanc, ca o comoara
Da' sa stii ca ce simtit tu, acum ma face si pe mine
S-apas tare pe cuvinte, ca un sarut nepoliticos
Si cu gust si cu miros, Striatii fine
Ale unui gand al nostru: cum ca toate vor fi bine
In dimineti din alea lungi si lenese
Cand craiasa lasa fulgi si gene
Serpuiesc adanc ca anemonele sub apa
Un coral pe fiecare pleoapa , sunt vise care scapa
Din vernisajul celor care ne asteapta
Pe coridorul lung al vocilor de alta data
La istoria exponata in tablouri ce se-aduna
Si oamenii, da ! ei, oamenii ,se tin de mana
Oamenii se tin de mana
- I break it down for all the people witnessing the weather
The clouds that gather high above where all the souls take shelter -
|
||||
8. |
||||
Orasu' meu cu ceru' mov, Cam asta este
Ultima cuvântare sincera ce da de veste
Ca un far, prin visul meu spirala Sub ceru' torential ,
stors de tentacule , cerneala
Se aduna pe umbrele cu schelet hexagonal
Melifere, cartiere din regatu' abisal
Aici mi-e casa ! Sub un mare maldar de carbuni
E portretu' meu robot , in viitor cu defectiuni
Ca nu da semne , nu vezi ca n-are de gând sa se-opreasca ?
Ploaia de pe valiza ce-mi pastra pusca ruseasca
cu luneta
Ea momentan, zace neasamblata,
cand prezentul se prelinge pe lentila transformata
in cadran
Astept aici, pe-acoperisul lumii tale
Înca departe de constelatii destinate ,poate,
zilelor ce vin agale
Ca vagoane colorate de spray-uri vagaboante
Sunt versuri desirate, de lycra draga
Ca umbrele se poarta pe piele, nu se calca in picioare
Nu vezi ca plâng picturile murale?
Colt de strada ce reflecta ecoul tocurilor tale
Da-n sublimu tau suspin, Tokyo se-aprinde
Ca tigara dupa sex , sau nu stii ca nu fumez? nu mai tii minte?
Vezi, eu atunci n-am inteles,
dar acum stiu si-o sa ma stii si tu de-acum înainte!
E mare lucru sa-ntelegi ca esti aici
Înca, bine-nteles ca inca
Cu somnul ce-mpletea in capul tau cosite mici
Si-ncepe, începe sa te stranga
Ploua cu numere si ne feream sub calendar
In fata magazinului cu manechine,
Oamenii cu numerar
Au venit sa i se-nchine uneia din exponate
Facatoare de minuni celor din contabilitate
Si ma-ntreb cati vor mai fii
Idoli , interminabili Idoli !
C-au adormit pe varfu lumii gri
Ca niste gargoili, decolorati de vreme-asta topita
Movila de termita cu vârf mereu tesit
Când adevaru-i punctu' si doar el e ascutit
Cand doar unii vor sa-l stie si din ei multi aleg sa taca
Isi fac rugaciune ciunga ,mana stânga sta pe targa ,
mana dreapta sta pe teaca ,augmentata de stiinta
Frankenstein-u' care-asteapta un fulger ca sa ia fiinta
Si din fiinta monstrii plang cu tunet blând ,
ca toate au fost date aici, spre folosinta
Cuget, la departarea ce s-arata
Frumoasa mea amorfa ,cum pasesti dezamorsata
Dincolo de voal, prin visul meu de vestiar,
punandu-mi întrebarea: daca-mi place cum iti vine lumina din ochii mei Si ii tineam poseta-n mana , ca pe-un cosciug plin de idei
Mai mic si mai in gluma
Si te-ai intors sa te schimbi iar
Si eu astept si tot astept
Si ploile ma-ngana , pana când reapari
Da nu cu frica, eu te astept cu interes
si o tigara-n mana.
Care-i a ta , sau e a mea?
Ca nu mai stiu daca fumez, fumam
sau cine-s eu?
Cel din visele mele, in visele noastre se desira
Spirala asta, fir cu fir
Ajuta-ma sa leg iar!
Fii soarele de care am
atata nevoie !
|
Streaming and Download help
If you like Fane Stelaru, you may also like:
Bandcamp Daily your guide to the world of Bandcamp